Poveste de ieri

Ia spune tu Cami iti mai aduci aminte de noi? Mai exact de ziua in care ti-am transmis pentru prima data ca nu mai esti sora lu frat'tu si ca ai putea sa fii mai mult decat atat. Era prima zi in care ma uitasem la tine ca la o femeie. Parul tau negru scurt si ochii negrii ca noaptea m-au fascinat asa cum ma fascina glasul tau in fiecare seara in care se auzea din vocea ta un "Tu" si apoi o "Rapa". Exact era sambata si tu venisesi de la film. Erai obosita iar fusta neagra, intotdeauna prea scurta, ca si tigara, se sifonase un pic de la scaunul pe care luasesi loc. Luna se reflecta in ochii tai de vulpe si in semiintunericul camerei mele apareai vulnerabila si copilaroasa dar extrem de feminina. M-ai privit cu niste ochi mari cand ai vazut vechiul stilou al Fionei pe birou si biletul pe care tocmai il scriam. Nu ai intrebat nimic ci doar ai plecat si mi-ai aruncat o privire de "Vino incoace" extrem de complice si de surprinzatoare. Era pentru intaia oara cand imi aratai ce frumos poti privi un barbat cu coada ochiului si de ce toata lumea iti spune "Ochi fugalnic". Prin bluza la fel de neagra ca si parul ti se ghiceau sanii, goi, ca de obicei dar parca mai pietrosi si mai incordati ca niciodata. Nu te-am urmat si cu furie aproape ai rupt biletul si mi-ai spus ca vremea sa plec nu a venit. Iar apoi m-ai sarutat brusc, la fel de natural cum bei apa sau iti aprinzi o tigara. Erai furioasa pe mine ca nu iti raspunsesem si nu intelegeai de ce si pentru ce. Si in toata fiinta ta aveai o incordare si o energie care m-au facut sa inteleg ca dincolo de reactiile ei de copil mare Cami a devenit cu adevarat femeie. Dar cum spui chiar tu toate astea sunt doar amintire... nu Cami???