Capitolu 2

O ultima rapa mosule si un Marlboro. Asta era planul cand a sunat la fel de stresant cum il stii Nokiaul meu. Un nr necunoscut in spatele caruia se ascundea vocea fiintei pe care amandoi o indragim atat: sora ta Cami. M-a sunat sa ma cheme la Cluj pentru un week-end de dragul vremilor trecute cum a zis chiar ea….sa fi strabatut aerul Rapa mea???….!!! Nu aveam cum refuza asa ceva si nu am stat la discutii. Chitara rucsacul Marlboroul nelipsit si mp3-ul. Am ramas la vechitura mea….la jukebox asa cum ii spunea Cami.
M-am intors acum doua ore cu un gust amar. Cami vorbeste numai de trecut si are in ochi o disperare ciudata. I-am lasat cutitul meu sa ii testez vointa. E o supravietuitoare, stiu ca nu il va folosi, dar nu strica niciodata sa ai ceva ascutit la indemana in caz ca intelegi ca nu mai ai menire pe acest pamant. Am gasit-o in mov si cu un zambet pe care il stii si tu….mereu in coltul gurii si cu acel gen de ironie care pe multi ii scotea din sarite. M-a intrebat daca o mai recunosc. Ca si cum distanta sau timpul ar putea separa sufletele pereche…..! Nu vreau sa te mint mosule, nu e bine. Am vorbit tot timpul despre ea. Tot ce stiu e ca merge prost cu faculta, ca nu mai scrie, a renuntat sa mai vaneze vise si mai ales s-a vopsit blonda. Cami blonda… un oximoron posibil doar acum cand spune ea ca nu mai poate iubi fiindca fostul ei, Marius, a dezamagit-o crunt.
Stii de cine vorbesc. E tipul ala cu creasta de punker care se imbata pe unde nimerea si nu se uita prea bine cu cine se lingea. S-au gasit acolo si ei i-a placut ca e nonconformist. Of doamne de ce nu a avut ochii ei de vulpe si instinctul ala teribil care ne speria pana si pe noi doi??? Cami a orbit si a devenit ceea ce noi nu credeam ca va fi….. o mica cocheta. Nu nu mai e ea dar mai are ceva din acea vulpe pe care o stii si tu. Vocea pe care nu i-o poate schimba nimeni, si mai ales felul acela de a privi care darama si o stanca din Fagaras. Am stabilit cu ea sa plecam pe munte. Dar nu o iau in mov…si nu vreau sa o vad ca flirteaza. Nici macar cu mine. Stii ca noi am fost pur si simplu fara ascunzisuri atunci cand am ajuns asa cum preziceau toti impreuna.
Da Cami a mea si sora ta flirteaza. Am fost la bere si a flirtat cu un tip necunoscut. E ori daramata ori s-a schimbat la interior mult mult prea radical si nu o mai recunosc eu. Cami a mea avea mister, Cami de azi vorbeste despre trecutul recent si a devenit previzibila.
Daca as avea putere sa ii dau ceva prin cutitul ala negru sau daca muntele i-ar revela identitatea ei trecuta si singura posibila as putea sa o salvez. Daca mai poate fi salvat ceva acum e timpul caci Rapa ei e cu multe ondulatii in voce si cu un timbru prea inalt pentru chitara care i se potrivea atat de bine. Deocamdata atat, fug sa corectez caci maine nu am timp… fac rucsacul si plec cu ea in Fagaras…tot pentru un weekend de dragul vremilor vechi si cu scopul precis de a ne-o da inapoi. Pace batrane!!!

Infernul de pe linia lui 41

Ghencea a aparut in 1974 pentru a da o casa echipei Steaua Bucuresti si de la amicalul incheiat 2-2 cu Ofk Belgrad si pana astazi a ramas cel mai important simbol al fotbalului romanesc. Stadionul acesta a depasit de mult stadiul de arena si a devenit un loc comun pentru toti microbistii romani si stadionul marilor meciuri ale Stelei si pana in 2002 si ale echipei nationale. Dupa refacerea din 1996 stadionul Steaua a trecut prin multe intemperii si a devenit mocirla in care Liverpool se impiedica la Bucuresti, cand eroii se numeau Pitu si Raducanu.
Aceeasi mocirla avea sa contribuie decisiv
Aceeasi mocirla avea sa contribuie decisiv apoi la prima primavara europeana dupa 16 ani si la data de 24 februarie 2002 cand Aimar, Baraja sau Di Vaio isi pierdeau ghetele prin noroiul de pe acelasi stadion si 28000 de fani admirau socatii driblingurile lui Daniel Oprita, finalizarile reci ale lui Andrei Cristea si exactitatea capitanului Mirel Radoi. In 2006, Ghencea a incetat pentru 8 luni sa fie casa Stelei si revenirea nu a fost de bun augur (0-1 cu Heerenven). Blestemul parea sa se fi terminat dupa dubla lui Badea cu Standard Liege si prima prezenta romaneasca dupa 10 ani in grupele Ligii. Au aterizat in “Infern” insa Sevilla, Real Madrid, Arsenal sau Lyon si Ghencea a redevenit un stadion trist. Ce s-a schimbat insa in afara de gazon au fost suporterii. Aceiasi suporteri care intampinau Villareal la aeroport cu fraza “Bienvenido en infierno” aplaudau Lyon dupa un 0-3 sec. Patima s-a pastrat, dar a aparut civilizatia impusa de Liga Campionilor si fair-playul.
Marea dezamagire a stelistilor
Marea dezamagire a stelistilor a fost insa inaugurarea noii tabele cu un 2-4 in fata lui Dinamo unde pe ecran se desfasurau in reluare golurile lui Munteanu, Danciulescu sau Niculescu. Atunci stelistii au plans dar s-a uridicat caci in Ghencea exista mereu maine si speranta ca peste trei zile favoritii vor redeveni “vitezistii”.
Ghencea
Ghencea, dincolo de statistica, mocirla sau dezamagiri, e infernul si locul in care s-a gasit leacul contra frigului si a ninsorii viscolite ce nu se mai oprea. Intr-o seara de miercuri, in decembrie stelistii au cantat 2 ore in ninsoare in asteptarea unui fluier ce avea sa vina abia a 2-a zi.
Farmecul acestui stadion
Farmecul acestui stadion sta in presiunea creata de tribunele sale foarte apropiate de teren, iar adversarii admit si ei aceasta presiune. Ghencea, supranumit si templul fotbalului romanesc, fascineaza prin fierberea pe care o provoaca in fiecare minut. O data ajunsi pe Ghencea suporterii uita de voce si de ei si canta pentru echipa favorita din primul pana in ultimul minut. Ghencea nu cunoaste renuntare sau disperare, ci doar “Ne faci un gol ee/ Ne faci un gol/ Eee forza Steaua faci un gol”. Si asta se descopera cel mai bine in noptile in care ploua si cand nimeni nu iti da nicio sansa.

O asemenea noapte
O asemenea noapte au avut stelistii in acel 24 februarie cand totul pleca de la 0-2 si cand numai Stoica, Zenga si fanii care indiferent ca erau in peluze la tribuna II sau la tribuna I se rugau la fiecare pasa . Atunci vulcanul a daruit unor jucatori medii ca Dinita sau Oprita calitatea de a depasi obstacole si de a face performanta. Vulcanul a facut sa se cutremure spitul lui Di Vaio si tot el i-a dat 3 ani mai tarziu energie lui Badea.
Ghencea e un substantiv feminin
Ghencea e un substantiv feminin drag fiecarui suporter ros-albastru. Ghencea nu e Anfield, Wembley sau San Siro, ci e total diferita caci suporterii din tribunele inclinate spre teren vorbesc o limba ros-albastra. Iar aceasta limba nu e decat pe intelesul favoritilor . In Ghencea fiecare secunda inseamna cantec si fiece gol al favoritilor e un motiv de bucurie si de amintire a vechii glori. Acea veche glorie pe care Majearu, Belo sau Marius o cunosc atat de bine caci ei au adus-o in primavara lui ‘86. Din amintirea acestei glorii vin contestarile favoriltilor, caci in Ghencea comparatia e figura de stil preferata.

Orice extrema
Orice extrema are amprentat pe spate numarul 7 si orice centrare gresita aduce cu ea contestarea “Marius nu gresea asa usor”. Si comparatia se perpetueaza, iar in curand modelul va fi capitanul Mirel Radoi. Numele lui Mirel se identifica perfect cu starea de spirit din Ghencea caci el inseamna vointa, dorinta si sacrificiu. Si tocmai aceste trasaturi il fac pe Mirel atat de iubit. Ghencea nu poate fi un obiectiv turistic sau o atractie pentru straini caci Ghencea e pur stelista si determinarea vointa si succesul ii sunt sinonime.
In toate aceste caracteristici
In toate aceste caracteristici se regaseste insa trasatura esentiala a spiritului Ghencei: pasiunea. Ea da sperante suporterilor, si tot ea ii ghideaza pe jucatori spre visul unei performante majore. Atunci cand visul se termina apar dezastrele gen Midlesbrough, dar Steaua priveste in urma si invata din greseli. Si din aceste invataminte se naste iarasi speranta ca maine vitezistii se vor intoarce si gloria nu va mai fi doar un vis despre trecut.

1

Amar. Amar. Si iar amar. Nu, nu te speria nu mai e fiere, fierea a murit de mult in varful sulitei infipte in coasta acelui Iisus ce a uitat sa mai invie. E pur si simplu bere. Blonda si cu guler de spuma ca intotdeauna. Sau daca vrei cea mai ieftina si mai buna blonda. Undeva in coltul mesei un chistoc uitat de Marlboro inca mai scoate fum si ma imbie sa mai bat un cui in piatra funerara. Fumul tigarii mele imi dezvaluie forme pe care nu le credeam posibile si undeva in penumbra barului se vad siluetele celor ce danseaza fara grija ca maine exista sau a betivilor carora niciodata vodka nu li se pare indeajuns sau a domnisoarei in rochie mov al carei decolteu atrage priviri pline de pofta carnala dezlantuita. In spatele meu cineva spune un banc de mult uitat si in dreapta un cuplu se cearta de zor. Aproape invariabil iti dai seama ca cearta e o invarianta a tuturor certurilor din cupluri si din nou invariabil iti dai seama ca e vina lui ca a venit prea devreme acasa. Agitatie, lume si vorba. Si eu in coltul meu cu scrumiera plina si halba mereu reumpluta visez la zile de vara cand soarele ma mangaia pe corp, cand nisipul ma zgaria in palme si scoicile, frumoasele scoici ,imi zdreleau picioarele goale in minunatele dimineti de pe plaja. Acum insa in seara asta grea ramane doar amintirea si regretul ca vara e doar o data pe an si in rest totul se rezuma la o toamna ce nu pare a mai avea nici sfarsit si nici inceput, nici cap si nici coada. Lumea mea nu mai e demult cea a omului-plaja, asa cum imi spuneau chiar si batranii “marinari” ci doar o frantura dintr-o penibila incercare de supravietuire, un rest ramas de la masa cea bogata a celor ce inca mai stiu sa cuvinte. Marea mea drama e ca nu mai stiu sa cuvant si atunci tot ce pot sa fac e sa arunc ocheade din ce in ce mai dese spre decolteul domnisoarei in rochie mov sau spre scrumiera plina de chistoace de Marlboro din care respira mereu fumul atat de binecunoscut si de bun al singurei amintiri a plajei. Cumva par sa fi atras privirile domnisoarei in rochie mov ce se aseaza la masa mea si ma saruta fara vreo prezentare. Si in sarutul asta gasesc o intreaga armonie de durere si bucurie si energie pe care nu am mai simtit-o de pe vremea cand in White berea rece fumul gri de Marlboro si nurii blondelor se impleteau in acea nebunie ce face dintr-un bar o stare de spirit si care ma readuce acolo mereu si invariabil. Bine ai revenit senzatie divina de nopti albe impanate cu muzica tare, chitara electrica si femei frumoase. Hai noroc si un fum de Marlboro.

TPS (Third Person Shooter)

eram azi noapte intr-un club. muzica se auzea foartetare, perdeaua densa de fum facea sa vezi ca princeata iar conversatiile se purtau cu volumul ridicat.ma cam plictiseam. la un moment dat la o masa maiincolo se aseaza un cuplu si inca un tip. conversatiaera neinteresanta asa ca m-am rezumat sa ii observ(e oboala de-a mea). cu berea in fata baietii schimbauintre ei priviri foarte ascutite care pareau a spune "o sa vezi tu a cui o sa fie". blondul in blugialbastrii(prietenul)isi tinea prietena pe dupa umar siii soptea dumnezeu stie ce....ea se uita n tavan inasa fel incat decolteul generos sa atraga priviriletipului din fata ei si mai sorbea din cand in cand dinsucul galben din sticla(cred ca era ceva de lamaie).in acest timp, brunetul in tricou cu scorpions se jucacu bricheta si din cand in cand ii mai aprindea tipeicate o tigara. ochii pareau a privi pe perete laafisele cu viitoare concerte dar se opreau mai mereula un unghi perfect de 180 de grade cu ochii roscateidin fata lui. la un moment dat, se ridica si pleaca dela masa. roscata il trage de tricou si ii cere unfoc... ochii ei rugatori spun "nu vezi ca nu vreau sama plictisesc cu el in seara asta?". blondul vedeintregul schimb de priviri si aduce vorba despre ceva.aud doar un vag banel. vorbesc despre fotbal si daunoroc. par sa se fi impacat. deh....baietii cufotbalul lor..roscata pleaca la dans insa nici unul nuse ridica. discutia continua vreo 20 de minute si tiparevine de pe ring, mai cere un foc si se uita rugatorspre brunet. pare sa zica "nu vrei sa dansam???"blondul bea nervos din bere si isi pironeste privireape peretele din fata. brusc d-ra scapa bricheta si seapleaca cu spatele la brunet sa o ridice. acesta nuasteapta invitatie speciala, si aplicand bunelemaniere in avantajul lui se apleaca sa ridicebricheta...privirile celor doi seincruciseaza...ambele par a spune "cum scapam de elelegant???" si mainile se impreuneaza tot"accidental". brusc telefonul brunetului suna.privirea lui spune tot "la naiba....de ce tre sa fiuderanjat acum?". inchide repede, insa tipa a plecat cuprietenul la dans. tipul se misca foarte usor sprering si ii arunca roscatei o prvire..."cum facem???".d-ra intra intre cei doi si danseaza languros pe langabrunet... din cand in cand ii mai face si cu ochiulsau ii pune mainile pa mijloc. "iubitul" bea furiosdin bere si trage fum dupa fum. probabil ca segandeste la ce vad si eu "astia doi se plac...si eutocmai i-am cuplat...ce fraier pot sa fiu".pacat mi-avenit taxiul...nu de alta dar as fi vrut sa stiu carea "castigat".

Vara asta

Doi caini latra la un mos, o tipa in fusta scurta se plimba prin fata scarii in asteptarea cuiva, Spania a deschis scorul prin Torres, baietasii mesteca seminte in fata blocului, o coaja de banana zace pe trotuar (pui pariu ca baba o sa calce pe ea?), blondina de la 6 canta sub dus o manea expirata, o minge a spart geamul magazinului de alaturi, doi copii fugaresc o matza, un card de gaste (ce or cauta pe aici?) pune la incercare franele unui Golf, o baba cumpara oua, mosul de langa mine aprinde un Carpat, in fata se vede aglomeratia din trafic, cineva a fost trimis la origini, vanzatoarea de alaturi se pupa cu un tigan, Germania rateaza prin Podolski, becul din lift s-a ars, soarele coboara incet dar sigur spre apus, bunica unei pustoaice o plimba in carucior, inca o mata traverseaza ilegal strada, canicula nu vrea sa mai plece iar scrumiera mea plina imi spune ca am mai terminat un pachet. Incet-incet noaptea coboara, apusul rosiatic apare iar si iar ca pe faleza din Vama, o doamna indescifrabila bate covorul, un tantar a facut cunostinta cu varul de pe perete, rucsacul imi face cu ochiul, blondina de la 6 a urcat pana la mine dupa un foc, frigiderul toarce magnific, si in zare se vad luceferii ce vin incet-incet sa anunte noaptea; in stanga cineva striga dupa tineretea pierduta prin cine stie ce cotlon, o alarma s-a declansat, blondina zambeste frumos si isi lasa decolteul sa mai alunece nitel, fumurile tigarii ei sunt subtiri, cafeaua tocmai e gata, afara rasare luna, un mos tipa sa dau mai incet muzica, cotul meu e prea pretios ca sa ma doara, canicula ma dezbraca de hanorac si lumina se stinge, iar singurul licurici e tigara mea ce se arde in intuneric si admira noaptea de vara ce sta sa inceapa iar!!!!

conule iancule

ma plimbai intr-o zi pe Lipscani. cu cafeaua in mana si tutunul in piept ca tot omul care se respecta. cautam oameni. calmi fara de graba cu chef de vorba. in stanga mea un caine declanseaza o alarma, in fata un tip injura cu capul in motor(saracul pacat ca nu pot sa il ajut), un mos tocmai s-a postat cu bastonul pe adidasul meu (auu tataie doare:(( ). incerc sa traversez. pe trotuarul celalalt o ea si un el (care mai bine nu ar fi) se cearta de zor iar in fata lor un alt caine perturba somnul unui betiv. schimb strada. si senzatia de sete ramane. intru intr-o berarie si ma asez la o masa cu alti oameni pe care nu ii cunosc. Halba dupa halba si fum dupa fum incepe disectia. de la Steaua-Real, la razboiul palatelor si inapoi in presa la tanase si dinescu. hopaaa oamenii astia chiar citesc presa(nu cumva esti pe aici nea Iancule?). brusc observ ca seara s-a lasat si halba e goala. chelnerita vede si ea imi arunca un zambet(mai bine ar arunca un servetel cu numarul de telefon) si mai aduce o halba. hac si un fum de marlboro. undeva in spate se aude o chitara ce e imediat invitata la noi. discutia se incinge berea curge scrumierele se golesc la foc automat, cineva tocmai a cerut un foc, chelnerita mai arunca un zambet(unde e servetelul ala?) si discutia continua. si chitara se aude tot mai tare si cineva a mai dat un rand. si Bucurestiul traieste desi afara chiar si cainele doarme iar mosul cu bastonul probabil ca acum viseaza blonde suedeze. Hai noroc conule Iancule!!!!

Spania-Germania!!! Sau ce visam!!!

mereu inainte de asemenea momente se asteapta multe. eu personal cred in nemti. nu pentru ca imi sunt simpatici, nu mi-au fost niciodata, ci pentru ca schweinsteinger-podolski suna mai frumos ca iniesta torres. m-am saturat de asa zisa magie latina, a unui calcai frumos sau a unei bare frumoase. prefer goluri ca ale lui lahm si driblinguri seci fara farmec sau pase verticale a la frings. nu mai cred in magi de mult, de cand brazilia a luat un mondial pe o greseala de portar si de cand m-a sedus jocul simplu al lui Hammann.
o data cand eram si eu mai mic as fi preferat sa vad in loc de transpiratie un calcai artistic dar Hammann si ai lui mi-au aratat in 2000 cum se joaca un mondial simplu si la atac!!!
in seara asta cele doua atacuri de vis vor fi marile aparari si asta pentru ca miza e mult prea mare. spania viseaza germania stie. aici e diferenta intre nemtii si spania atat de latina si frumoasa dar uneori atat de lenta in aparare. nu tehnicii da efortului, nu calcaielor da transpiratiei, nu fanteziei uneori inimaginabile a spanililor, da fotbalului organizat al nemtilor. si asta pentru ca la temperatura acestui european o bere nemteasca e mult mai buna decat o corida!!! Hai Germania!!!